Lucrările de restaurare şi reabilitare a Palatului Cultural Theodor Costescu din Drobeta Tunru Severin sunt aproape de finalizare. În zilele premergătoare inaugurării se lucrează la ultimele detalii tehnice şi se face curăţenie în interior, dar şi în curtea exterioară.
Redeschiderea obiectivului cultural publicului va avea loc duminică, pe 13 decembrie. Cei care vor avea curizitatea să exploreze încăperile palatului culturii, vor redescoperi un obiectiv complet restaurat şi modificat esenţial.
O modificare semnificativă regăsim în sala de spectacole. Capacitatea acesteia a fost mărită la 746 de locuri prin redimensionarea sălii de spectacole şi a balconului. Culorile alese pentru sala de evenimente sunt vişiniu şi culoarea cafelei.
Cele două săli- Progresul şi Sala Oglinzilor au fost şi ele modernizate, iar în cadrul unei ceremonii speciale ele vor primi noi denumiri. Sala Oglinzilor va purta numele celui mai mare caricaturist în viaţă, maestrul Ştefan Popa Popa’s, iar sala Progresul, fosta sală de proiecţii cinematografice, va purta numele actorului mehedinţean, Virgil Ogăşanu.
În podul instituţiei s-au compartimentat spaţiile, iar aici au fost amenjate locuri de cazare pentru artiştii care vor susţine spectacole pe scena palatului culturii.
Proiectul care a vizat reabilitarea teatrului a cuprins şi reamenajarea restaurantului şi a terasei de vară.
Intrarea la toate evenimentele care vor fi organizate în perioada 13-20 decembrie, va fi liberă, iar accesul pe bază de invitaţie va fi doar în ziua de 13 decembrie, atunci când are loc Gala Premiilor de Excelenţă.
Pentru evenimentul din seara zilei de 20 decembrie, atunci când are loc un grandios spectacol de muzică populară, reprezentnaţii casei Palatului Culturii Severinene au hotărât să monteze pe faţada teatrului un proiector care va difuza spectacolul din interior.
Galerie FOTO:
Voica Briceag
Foto: Carmen Radescu
Aveti aici și programul:
SAPTAMÂNA CULTURII SEVERINENE
13.12.2015 – 20.12.2015
DUMINICĂ – 13.12.2015
Ora 16.00 Întâmpinarea oaspeților
Vizită la Cetatea Severinului
Slujba religioasă – Sala Virgil Ogășanu
Dezvelirea bustului lui Teodor Costescu in Foaierul Teatrului
Ora 16.15 GALA PREMIILOR DE EXCELENȚĂ 2015 – editia VII-a
Se acorda premiile de excelenta personalitatilor severinene pe anul 2015, vor fi prezenti toti laureatii editiilor anterioare si cetatenii de onoare ai municipalitatii Severinene
Ora 17.15 Vernisaj expoziție ȘTEFAN POPA POPA´S
Ora 17.30 Concert de Gală
Orchestra FILARMONICII “OLTENIA” CRAIOVA
Solisti : Renata Vari – soprană
Noemi Modra – soprană
Florin Ormenișan – tenor
Sorin Drăniceanu – bass
Laurențiu Nicu – actor
Dirijor: Alexandru Iosub
In program pagini celebre din literatura muzicala universala
MARȚI – 15.12.2015
Ora 12.00 Spectacol pentru copii VRĂJITORUL DIN OZ
Teatrul pentru Copii și Tineret “Colibri” Craiova
Adaptare după L. Frank Baum / Scenariul și regia: Cristian Mitescu / Scenografia: Eugenia Tărășescu – Jianu
Asistent scenografie: Nichita Teodorescu / Muzica: Alexandru Berehoi / Coregrafia: Ionut Sergiu Anghel Distribuția: Mugur Prisăcaru, Alis Ianoș, Cosmin Dolea, Emanuel Popescu, Daniel Mirea, Ionica Dobrescu, Rodica Prisăcaru, Adriana Ioncu, Alla Cebotari
“Tot ce ni se-ntâmplă e ca un circ/Poți spune tot atunci când nu spui nimic./Suntem mari artiști și improvizăm, Vrăjitorul din OZ vă prezentăm”. Pornim în ritm de musical, într-o aventură fantastică alături de Dorothy și cățelul ei Toto. Prin noua lume ce se-nfățișează după tornada neașteptată sunt mânați de dorința de a găsi drumul înapoi spre casa din Kansas. Sfătuiți de Vrăjitoarea de la Miazănoapte, copila și cățelul o iau din loc spre Marele OZ din Orașul de Smarald care împlinește toate dorințele. Leagă prietenii cu Sperieciori, cu Omul de Tinichea, cu Leul cel fricos, o pun la punct pe Vrăjitoarea cea rea și cu peripeții călătoresc până ajung să înțeleagă că-i fiecare-n stare dorința să și-o împlinească.
MIERCURI – 16.12.2015
Ora 19.00 Spectacol de teatru EGOISTUL – Teatrul Național București
Regia : Radu Beligan
Distributia:
Leon Saint-Pe: Radu Beligan / Ardele:Adriana Tranadafir / Gaston: Damian Crâsmaru / Doctorul: Tomi Cristin / D-na Boudard: Rodica Ionescu / Bernard: Mihai Niculescu / Lucie: Lamia Beligan / Josephine:Ileana Olteanu / Medeea Marinescu / Marie-Christine: Cesonia Postelnicu / Arthur: Silviu Biris
Egoistul este un spectacol extraordinar în care îl putem întâlni pe Maestru nu numai în calitatea ce i-a adus notorietatea, cea de interpret, dar şi într-o alta, la fel de apreciată, cea de regizor. Sub bagheta sa prinde viaţă casa de sfârşit de secol XX a unui celebru dramaturg, prin care se perindă toţi apropiaţii acestuia pentru a obţine mult râvnitele… autografe, pe cecuri de 20 de mii de franci. Cu replici de un firesc uluitor se construieşte o poveste comică, presărată cu mici panseuri care, până la final, conturează fidel destinul şi filosofia de viaţă a unui om care a trăit, dăruindu-se generos unei lumi prea puţin dispusă să-l înţeleagă.
Într-adevăr, totul este construit în jurul relaţiei unui dramaturg cu cei din jur, fie ei prieteni sau membri ai familiei. Cu toţii se uită cu un-jind-mai-mare-ca-respectul la “creator”, aşteptând de la acesta un cec, indiferent cât de mare este suma înscrisă pe el. Pentru că sumele mici ar fi o dovadă de egoism din partea unui om de valoarea dramaturgului, iar aşa ceva este total exclus! Relaţiile de familie nu gravitează doar în jurul banilor, amanta scriitorului (Ileana Olteanu / Medeea Marinescu) stârnind şi ea dispreţul fostei soţii (Adriana Trandafir) şi invidia prietenului de-o viaţă (Damian Crâşmaru). Singurul personaj dezinteresat este doctorul (Tomi Cristin), care îşi permite să disece lucrurile la rece şi să-i recomande pacientului său să se ferească de relaţiile de familie. De altfel, dialogurile dintre cei doi sunt şi cele mai savuroase.
JOI – 17.12.2015
Ora 19.00 Spectacol balet UN TANGO MAS
Regia: RĂZVAN MAZILU
Tangoul nu este un dans gregar, ci mândru şi individual. Dansezi sincer şi total, iar un dans bun ţi-l aminteşti câteva zile după miloga – ca o piesă de teatru bună, pe care ai văzut-o într-o seară.
Cu cât dansezi mai mult tango, cu atât îţi vine mai greu să îl explici în cuvinte cuiva care nu l-a încercat niciodată. Pentru privitor tangoul pare adesea pasional, erotic, etc, etc – lista de clişee este arhicunoscută. Din interior, tangoul este intim, personal, cald şi primitor. Este suma tuturor emoţiilor umane şi, da, bineînţeles, poate deveni şi pasional, erotic, etc, etc, dar asta numai dacă dansatorii, amândoi, şi ea şi el, aleg acest lucru. Privitorii sunt preocupaţi de obicei de picioarele dansatorilor de tango. Dansatorii sunt preocupaţi de îmbrăţişarea care îi uneşte şi îi mişcă. Privitorii îşi exprimă adesea aprecierea faţă de spectaculozitatea dansului. Dansatorii vor să fie apreciaţi doar de partenerii de dans.
VINERI – 18.12.2015
Lansare carte DULCI – Jurnalul Unui Câine scris de un Puric Dan
Ora 19.00 Conferinta (spectacol) IDENTITATEA ROMANEASCA
DAN PURIC
Spectacol-eveniment unic. “Despre Identitatea Romaneasca” este o conferinta ce se adreseaza tuturor acelora ce simt ca suntem ” puşi în stare de indiferenţă, pentru a nu ne mai şti memoria şi trecutul”, este un eveniment la care spectatorul trebuie sa vina cu mintea si inima deschise, pentru a trai momente de renastere spirituala alaturi de un actor genial, intrand in lumea sa, o lume in care cuvintele cladesc un univers ideal.
SÎMBĂTĂ – 19.12.2015
Ora 19.00 Spectacol de operetă ”LA CALUL BĂLAN”
Opera Română Craiova
La calul bălan este o operetă în trei acte, muzica fiind compusă de Ralph Benatzky, libretul de Hans Müler, după o piesă de Blumenthal și Kadelburg. Premiera a avut loc la Berlin, 8 noiembrie 1930.
Cu opereta La calul bălan, Ralph Benatzky a obținut cel mai mare succes al său, fiind reprezentată la Berlin și în alte orașe din Europa de nenumărate ori (de exemplu, în Franța s-a jucat de peste șase mii de ori).
Operetă de mare montare, partitura lui Benatzky cuprinde numere muzicale de un real succes, printre care am putea menționa: corul turiștilor, duetul Josepha- Leopold (,,Nu fii rea..”), duetul Ottilia-Siedler (,,Sufletul mi-e plin și- nseninat…”), aria lui Leopold (,,Bine-ar fi pe pământ…”), dans (vals- foxtrot), aria lui Leopold, vals ( ,,De ce atunci în Grinzing să mai merg…”), finalurile actelor I și II, ample, cu întreg ansamblul și cor etc., multe melodii compuse de Ralph Benatzky pentru această operetă fiind la vremea lor șlagăre. Datorită faptului că la realizarea muzicii acestei operete au mai colaborat Robert Stolz, cu câteva piese, Eduard Künnete, cu unele coruri, și Robert Gilbert, cu un șlagăr, Benatzky compunând totuși majoritatea numerelor muzicale, La calul bălan a fost denumit, la vremea apariției, un ,,uriaș singspiel-revistă-operetă-potpuriu”. Toate acestea însă nu scad cu nimic marele merit al lui Raplph Bentzky pentru reușita operetei, la realizarea caracterului unitar al muzicii, în varietatea ei, într-un cuvânt la succesul mondial pe care l-a înregistrat, reprezentându-se de nenumărate ori în Europa, America, Asia, Africa și Australia.
Libretul: Hans Müler
Versiunea românească a libretului: George Mihalache, Migry Avram Nicolau și Val Săndulescu
Conducerea muzicală: Alexandru Iosub / Regia artistică: Migry Avram Nicolau
Costume și decoruri: Rodica Garștea (Brașov) / Coregrafia: Ioan Kelemen†
Asistent regie artistică: Arabela Tănase / Asistent coregrafie: Eva Ștefănescu
Concert-maestru: Dan Bozgan / Maestru cor: Georgiana Popescu
Pregătirea muzicală:
Corina Stănescu, Maria-Cristiana Stan / Sufleur: Viorica Tomuș / Regia tehnică: Costinel Stancu
Sonorizare: Sorin Tican / Maestru de lumini: Roberto Bujor / Machiaj/coafură: Ioana Boicea
Josepha Vogelhuber – Mihaela Popa / Leopold Brandmeyer – Gabriel Marciu
Wilhelm Giesecke – Dan Cornescu / Ottilia Giesecke – Diana Țugui / Dr. Erich Siedler – Cosmin Vasilescu
Prof. Dr. Hinzelmann – Teodor Ispas / Klärchen – Anca Țecu / Sigismund Sülzheimer– Laurențiu Nicu
Pădurarul– Ioan Cherata / Ghidul – Edith Mag / Piccolo – Nicolae Popa / Mireasa – Andreea Gheorghe
Mirele – Costinel Stancu / Vițica romantică – Dragoș Teodorescu / Solistă balet: Eva Ștefănescu
Orchestra, Corul și Ansamblul de Balet ale Operei Române Craiova
DUMINICĂ – 20.12.2015
Ora 19.00 Spectacolul de gala a muzicii populare
MEHEDINTI CANTEC SI POVESTE
Sustinut de orchestra Ansamblului Folcloric DOINA GORJULUI , cu invitații de seama ai cantecului popular romanesc din toate zonele tarii Ion Ghitulescu, Adrian Stanca, Nicu Novac, Robert Tarnaveanu, Veta Biris, Constantin Enceanu, Niculina Stoican, Petrica Matu Stoian, Andreea Voica, si un recital de exceptie Sergiu Cipariu
Dirijori: Marcel Parnica si Aurel Blondea
6,185 total views, 1 views today