Portul Drobeta Turnu Severin se află, în momentul de faţă, în administrarea Companiei Naţionale Administraţia porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu – CN APDF SA. Compania îndeplineşte funcţia de autoritate portuară în cadrul zonei sale de activitate şi pentru infrastructura de transport naval.

Ce ar trebui să facă această companie în Portul Drobeta: 

1. asigurarea reparării, întretinerii si mentinerii caracteristicilor tehnice minime ale infrastructurii de transport naval care i-a fost concesionata;
2. punerea la dispozitie utilizatorilor a infrastructurii de transport naval prevazute la lit. a), în mod nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementarile legale în vigoare;
3. semnalizarea terestra si plutitoare pentru navigatie;
4. dragajul de întretinere pentru asigurarea adancimilor în porturi si pe cai navigabile;
5. asistenta navelor la operarea marfurilor periculoase;
6. preluarea reziduurilor si a apelor uzate de la nave;
7. preluarea gunoiului si a resturilor menajere de la nave;
8. servicii pentru nave de agrement si turism;
9. refurnizarea de apa, energie electrica si termica;
10. salvarea si ranfluarea navelor.
11. Desfasurarea activitatilor conexe activitatilor de transport naval, care cuprind serviciile de siguranta.

În acest moment portul Drobeta Turnu Severin are o infrastructură subdezvoltată care nu permite desfăşurarea unor activităţi portuare decente. Marius Screciu, candidat la funcţia de primar al municipiului, este de părere că salvarea portului ar veni în urma preluarii acestuia în administrarea Consiliului Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin: „Este inacceptabil ca la această dată, municipiul Drobeta Turnu Severin să nu beneficieze de oportunitatea pe care i-o poate oferi portul fluvial și care poate deveni un motor principal pentru dezvoltarea orașului, atât în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de comerț, cât și cea a turismului dunărean. Este păcat, ca un port ce a fost construit de bunicii și străbunicii noştri, care are o bogată istorie şi tradiţie, să fie administrat de o firmă (CN APDF Giurgiu) care nu are nicio legătură cu această zonă. De aceea, trebuie să preluăm portul în administrarea Consiliului Local Severin și să realizăm proiecte de modernizare prin fonduri europene pentru atragerea de investiții și crearea de locuri de muncă. Proiectele pentru modernizarea Portului Drobeta pot fi realizate cu fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructura Mare – Axa prioritara 2.” a declarat pentru descoperamehedinti.ro Marius Screciu.

Şi primăria Tulcea se află în plin război cu compania care administrează în prezent Portul Tulcea: „Din pacate, inca se iau decizii punand in balanta cosul voturilor, iar Tulcea, cu tot judetul, nu se poate compara cu Galatiul. Imi pastrez neschimbata pozitia fata de APDM Galati care, din punctul meu de vedere, are doar interesul de a incasa bani de aici. Poate ar trebui sa stie toti tulcenii ca de ani de zile n-au investit un leu macar in infrastructura portuara de aici, iar in ceea ce priveste dragajul facut anul acesta in port, abia astept sa scada nivelul apei sa revad insulita de langa Vama”, a declarat primarul Hogea.

Portul Drobeta poate fi o rampă economică generatoare de venit la bugetul local dar şi de locuri de muncă: „Modernizarea infrastructurii portuare şi realizarea unui Centru de Transfer intermodal între trasportul rurier şi cel naval ar asigura numeroase investiţii, locuri de muncă şi venituri la bugetul local. Dezvoltarea activităţilor comerciale, a serviciilor de turism şi agrement în Portul Drobeta se pot face prin accesarea de fonduri europene, prin parteneriate şi programe în colaborare cu municipalităţile dunărene, operatori de turism şi agenţii guvernamentale pentru operarea de croaziere turistice cu opriri în portul Drobeta.” a precizat Marius Screciu.

Guvernul României a aprobat încă de anul trecut Master Planul General de Transport al României în vederea transmiterii acestuia la Comisia Europeană pentru îndeplinirea de către România a condiționalității ex-ante necesare pentru accesarea de fonduri structurale în cadrul Programului Operațional Sectorial Infrastructură Mare.

Valoarea totală a proiectelor identificate în cadrul Master Planului General de Transport este de 45,451 mld de euro, care include proiecte de investiții în infrastructura de transport a României pentru sectorul de transport rutier, feroviar, aerian, naval și multimodal.
În sinteză, principalii indicatori ai Master Planului General de Transport al României se prezintă astfel:
Pentru sectorul de transport rutier:
a) Autostrăzi: 1300 km, valoare 13,739.17 mld euro;
b) Drumuri expres: 1825,9 km, valoare 9,978 mld euro;
c) Drumuri Transregio: 2874 km, valoare 1,691 mld euro;
d) Drumuri TransEuro: 343 km, valoare 190,05 mil euro;
Pentru sectorul feroviar:
a) Reabilitare linie de cale ferată: 2883 km, valoare 10,740 mld euro;
b) Electrificare: 489 km, valoare 1,122 mld euro;
c) Linii de cale ferată pentru marfă: 439 km, valoare 1,436 mld euro;
d) Linii de cale ferată PPP: 421 km, valoare 810,40 mil euro;
e) Linii de cale ferată cu viteze sporite: 1001 km, valoare 274,15 mil euro;
Pentru sectorul naval: total investiții: 3,395 mld euro din care:
a) Portul Constanța: valoare investiții 865,363 mil euro;
b) Portul Galați: valoare investiții: 110,758 mil euro;
c) Portul Drobeta Turnu Severin: valoare investiții: 20,201 mil euro;
d) Alte porturi: 685,240 mil euro;
e) Șenal navigabil: 640 km, valoare 279 mil euro;
Pentru sectorul aerian: (15 aeroporturi) total investiții: 1,327 mld euro din care:
a) Aeroportul București Otopeni: 668,900 mil euro;
b) Aeroportul Timișoara: 111,573 mil euro;
c) Aeroportul Cluj Napoca: 131,143 mil euro;
d) Aeroportul Iași: 93,525 mil euro;
Pentru Centre Multimodale: 10 centre multimodale, cu o valoare de 281,45 mil euro.

CARACTERISTICI PRINCIPALE ale Portului Drobeta
– Suprafata totala a incintei portuare concesioanta de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii catre CN APDF SA Giurgiu (comercial+pasageri+rampa piese agabaritice) este de 137.592,11 mp, din care pentru pasageri 44.084,55 mp, comercial 72.662,42 mp, 20.845,14 mp pentru rampa.
Marfuri operate: marfuri generale, laminate, minereuri, ingrasaminte, cereale, carbune, etc

– Portul este de tip fluvial, permitand acostarea barjelor de pana la 3000 t;
– Accesul la cheu se realizeaza direct din senalul navigabil;
– Lungime front de acostare;
– 300 ml cheuri verticale aferente danelor comerciale;
– 420 ml cheuri pereate pentru danele de asteptare;
– 365 ml cheuri pereate pentru dane iernatic.
– La 300 ml amonte de portul comercial se afla dana de operare la siloz cu l=100ml din care 65 ml cheu vertical si 35 ml cheu pereat;
– Utilaje de cheu: – 1 macara portic 5tf x 32 m tip Bocsa;
– 2 macarale de cheu 16 tf x 32 m tip Bocsa.
– Capacitate de trafic port comercial: 725 mii t/an;
– Ambele sectoare au cladiri de exploatare, precum si facilitati privind alimentarea cu energie electrica, apa si canalizare (port pasageri);
– In partea aval a potului comercial in prezent exista un terminal petrolier ” OMV ”

8,728 total views, 2 views today