Municipiul Drobeta-Turnu Severin, reşedinţa judeţului Mehedinţi, cu o populație de 86475 locuitori, îşi are originile în antichitate în aşezarea dacică Drobeta, menţionată de Ptolemeu în scrierile sale. Încă din anul 121 aşezarea a primit statut de municipiu, fiind ridicată în anul 193 la rang de colonie. Aşezarea cunoaşte o istorie zbuciumată fiind distrusă în timpul năvălirii hunilor din secolul V şi refăcută ulterior, când devine un centru comercial şi meşteşugăresc. În secolul VI este menţionată în documente cu denumirea de Theodora, după numele soţiei împăratului Iustinian. În anul 1230 în zonă se formează o unitate militar-administrativă puternică, numită Banatul de Severin condusă de un ban. În anul 1524 oştile otomane cuceresc localitatea, distrugând complet cetatea. Este reconstruită de austrieci după anul 1830, devenind din 1841 capitală de judeţ. Datorită aşezării sale pe malul Dunării oraşul se dezvoltă în continuare în domeniul comercial, vamal, naval şi industrial, ajungând în perioada interbelică între primele optsprezece mari centre urbane ale României.

În perioada comunistă dezvoltarea oraşului este susţinută prin construirea în apropiere a hidrocentralelor Porțile de Fier I şi Porţile de Fier II. În anul 1972, odată cu sărbătorirea a 2050 ani de atestare documentară, numele oraşului devine Drobeta-Turnu Severin prin adăugarea denumirii antice Drobeta.

Strehaia, al doilea oraş ca mărime din judeţ, cu o populaţie de 10 506 locuitori, este situat la jumătatea distanţei dintre Drobeta-Turnu Severin şi Craiova. Aşezarea este atestată documentar în anul 1471, ca moşie aflată în proprietatea boierilor Craioveşti. Între anii 1479-1492 aici s-a aflat reşedința banilor Olteniei, mutată ulterior la Craiova. În anul 1645 Neagoe Basarab ctitoreşte o mănăstire impunătoare, iar în perioada 1673-1679 aici îşi are sediul o episcopie. În Strehaia şi-a instalat scaunul domnesc pentru o scurtă perioadă, în anul 1602 domnitorul Radu Mihnea. Localitatea este declarată oraş în anul 1921.

Orşova, al treilea oraş ca mărime din judeţ, declarat municipiu în anul 1990, are o populaţie de 10 500 locuitori. Este situat pe malul lacului de acumulare Porţile de Fier de pe Dunăre, în apropierea locului de vărsare a râului Cerna. În antichitate localitatea a purtat numele Dierna fiind ridicată la rang de municipiu în anul 193 d.Hr. În anul 1524 atât cetatea Orşova, cât şi orașul cad sub stăpânire otomană până în anul 1688 când este cucerită de austrieci. Oraşul intră în componenţa României în anul 1918, după încheierea Primului Război Mondial. În anii 1966-1971 are loc strămutarea oraşului pe un nou amplasament. Ca urmare a lucrărilor de pe Dunăre prin formarea lacului de acumulare Porţile de Fier, în anul 1970 vechea vatră a oraşului a fost inundată.

Baia de Aramă este situat pe terasa înaltă a Podişului Mehedinţi fiind cunoscut încă din antichitate sub denumirea de Chalchis (aramă). În documentele medievale localitatea se numea Baia, sat aflat în proprietatea boierilor Glogoveni. Din anul 1845 este menţionat sub numele de Baia de Aramă. Este declarat oraş în anul 1968 şi are o populație de 5 349 locuitori. Baia de Aramă se adăposteşte într-o depresiune mică, fiind înconjurat de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare şi Cornet. Este traversat de paralela de 45°. Râul Brebina străbate acest vechi târguşor mehedinţean, în zonă existând o mulţime de ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci.

Vânju Mare este aşezat în zona Văii Blahniţei, fiind atestat documentar pe o hartă întocmită de austriacul Fr. Schwantz în anul 1723. A fost declarat oraş în anul 1968 şi are o populație de 5 400 locuitori.

Sursa: Ghid Cultural Turistic – Centrul Cultural Mehedinți

6,481 total views, 6 views today