Boboteaza, sărbătorită, în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi are, pe lângă înţelesurile creştine – momentul naşterii spirituale a Mântuitorului – trăsături de mare sărbătoare populară. 6 ianuarie este ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, Iisus s-a făcut cunoscut oamenilor, la 30 de ani, vârstă pe care evreii o consideră a maturităţii.

Se spune că Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.

Sarbatoarea Bobotezei reprezinta botezul in apa Iordanului a Mantuitorului Iisus Hristos de catre Sfantul Ioan Botezatorul. Boboteaza este una dintre cele mai mari sarbatori ale anului pentru romani. De obicei, in aceasta perioada este foarte frig, de aici si expresia „gerul Bobotezei”, care, potrivit traditiei, este un semn de belsug pentru tot anul. In traditia populara romaneasca Boboteaza mai este denumita si Sarbatoarea Iordanului. Este o sarbatoare dedicata purificarii apelor si a naturii.

Traditii de Boboteaza:

• In ajunul Bobotezei, preotii merg pe la casele credinciosilor spre a vesti Botezul Mantuitorului Iisus Hristos si pentru a binecuvanta casele credinciosilor prin stropire cu apa sfintita. In ajun este zi de post – cei care postesc in aceasta zi se spune ca le merge bine tot aul si au noroc.
• Conform traditiei ortodoxe, crestinii trebuie sa manance grau fiert si sa se bea vin rosu, dar numai dupa ce au tinut post negru si dupa ce preotul le-a sfintit casa. Toate acestea au in general un rol de curatire si de indepartare a raului.
• In ziua de Boboteaza, tinerii merg pe la casele oamenilor si le colinda animalelor pentru sanatatea si rodul acestora.
• Peste obiceiurile crestine de sfintirea apelor s-au suprapus si multe practici pagane, cum ar fi: afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe camp sau colindele insotite de tot felul de strigaturi si zgomote.
• Se crede ca, daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat.
• Un alt obicei spune ca femeile nu au voie sa spele rufele timp de 8 zile, pentru a nu spurca apele abia sfintite.
• Daca este frig se pregateste o cruce de gheata, pentru a marca locul slujbei si la sfarsit, preotul arunca in apa o cruce de lemn. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea va avea noroc tot anul.
• Daca te impiedici si cazi pe gheata in ziua de Boboteaza este semn sigur ca te vei casatori in acel an.
• Boboteaza incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine – momentul nasterii spirituale a Mantuitorului trasaturi de mare sarbatoare populara
• Există şi credinţa că în noaptea de Bobotează fetele îşi pot vedea ursitul. Se spune că dacă îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi îşi pun sub pernă o crenguţă de busuioc, îşi vor visa alesul.

Se spune că apa sfinţită, numită agheasma mare, adusă în această zi de la biserică, e miraculoasă. Cu doar câteva picături poţi vindeca deochiul, alcoolismul, sterilitatea sau crizele de nervi. De asemenea, se poate curăţa casa de duhurile rele. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 8 zile, până la 14 ianuarie.

4,700 total views, 2 views today