Ziua antibullying la Colegiul Național Pedagogic ”Ștefan Odobleja”

La nivel mondial data de 26 februarie a fost considerată ” Ziua împotriva acțiunii de bullying”.  Termenul de ”bullying ”este relativ recent pătruns în limbajul de specialitate românesc,  și presupune acțiunea de a leza voit,  pe cale verbală sau fizică, o altă persoană.

Fenomenul a căpătat în ultimii ani o tot mai mare amploare, astfel , în 2014, Organizația ”Telefonul copilului” publica un studiu care afirma că telefonul gratuit , 116111, a fost apelat în intervalul 2011-2013 de aproape 3000 de tineri pentru a sesiza că s-a făcut ”bullying” asupra lor.

12772964_10208684274488779_29234019_o

Acesta a fost motivul pentru care, întâia oară în județul Mehedinți un liceu s-a alăturat acestei acțiuni desfășurată pe toate continentele. Așa cum ne-a obișnuit de ceva timp, Colegiul Național Pedagogic ” Ștefan Odobleja” a organizat un work-shop pe această temă, acțiune la care au participat 20 de elevi de la clasele a IX-a și a X-a, profil Pedagogic și Filologie bilingv. Acțiune a fost facilitată de profesorul Dan Zamfir.

12767977_10208684256568331_1445474873_o

Timp de 6 ore elevii severineni au descoperit ce înseamnă bullying-ul, ce tipuri de bullying există, cum poate să fie prevenit, ce atitudine pot să adopte împotriva fenomenului dar mai ales cum să nu fie ei subiecții acestui proces.

12765553_10208684273608757_1117634095_o

Activitățile au avut un caracter nonformal, fapt devenit o regulă pentru această instituție de învățământ, dacă amintim faptul că, acum câteva luni, au pus în scenă două spectacole de teatru forum cu ocazia ”Zilei  mondiale  împotriva fumatului ” și a ”Zilei dialogului intercultural”  sau că  au fost singura instituție de învățămâmt severinean, care a desfășurat activități cu ocazia Zilei Educației Nonformale în România.

12788909_10208684271328700_1320115684_o

Exercițiile la care au participat elevii sunt rezultatul participării profesorului Dan Zamfir, de la Colegiul Național Pedagogic,  la prestigioasa Școală de vară ” Pestalozzi”, organizată anual de Consiliul Europei în Bad Wildbad, Germania.

Acțiunea a demonstrat încă o dată că orice problemă poate să genereze soluții din partea elevilor, atât timp cât activitatea răspunde unei nevoi a acestora și implică participarea lor activă.

12788929_10208684272008717_361557628_o

Situaţia din România

Aproape jumătate dintre copiii din România au fost la un moment dat victime ale bullying-ului, iar peste 51 la sută au spus că şcoala nu ia în serios acest fenomen, rezultă din studiul „Fenomenul bullying în unităţile de învăţământ”, publicat anul trecut de Asociaţia Telefonul Copilului.

Studiul, primul de acest tip din România, a arătat că 46 la sută dintre copiii români au fost la un moment dat victime ale bullying-ului, 53 la sută fiind fete şi 47 la sută băieţi. Bullying-ul verbal a fost reclamat în 38,76 la sută din cazurile sesizate în 2014, în 6,98 la sută din situaţii a fost vorba de bullying relaţional, iar în 3,87 la sută dintre apeluri a fost semnalat bullying-ul online. Situaţiile de bullying semnalate au provenit în principal din mediul urban – 41,86 la sută, iar 36,44 la sută au fost din rural, în timp ce 21,70 la sută dintre apelanţi au solicitat confidenţialitate cu privire la mediul de provenienţă.

Din mediul urban se înregistrează în general situaţii legate de bullying verbal, relaţional şi online, în timp ce din mediul rural se înregistrează bullying fizic.

Astfel, 72,14 la sută dintre respondenţii victime ale fenomenului au spus că s-au confruntat cu un comportament de tip bullying indirect, caracterizat prin vorbe sau comentarii urâte, neadevărate despre ei, familie, statut social sau etnie, 59,42 la sută au primit porecle, 47,34 la sută au fost ignoraţi sau lăsaţi în afara grupului, 43,32 la sută au primit lovituri, palme, îmbrânceli, iar 32,29 la sută au fost ameninţaţi.

Trei sferturi dintre copiii care au fost victime au confirmat prezenţa unui martor în situaţia de bullying în care s-au aflat, iar 53 la sută dintre respondenţi, în calitate de martori, au încercat să ajute un alt copil, în timp ce 14 la sută nu au intervenit, 13 la sută au spus profesorilor şi 11 la sută s-au temut să intervină.

Studiul a mai arătat că în 76,49 la sută dintre copii au experimentat stări negative în timpul acţiunilor de bullying, precum furia, tristeţea, singurătatea, ruşinea, iar 22,06 la sută au fost indiferenţi sau chiar s-au distrat pe seama atitudinii celorlalţi.

Jumătate dintre victimele bullying-ului au fost agresaţi „de un singur copil”, în timp ce 47,24 la sută au fost agresaţi „de un grup de copii” şi tot jumătate dintre copiii intervievaţi au afirmat că au fost agresaţi de câteva ori pe an, 17,23 la sută în fiecare săptămână, 13,2 la sută în fiecare zi şi 11,92 la sută în fiecare lună.

 Toate formele agresiunii întâlnite în şcoli – de la îmbrânceli şi jigniri, până la injurii, vulgarităţi, intimidări fizice şi verbale – trebuie să dispară iar relaţiile interumane elev-coleg, elev-profesor, elev-părinte trebuie dezvoltate pe o bază de armonie şi toleranţă, în care puterea de convingere a cuvântului şi nu a violenţei trebuie să primeze.

12787354_10208684268688634_77560687_o

6,767 total views, 2 views today


Comentariile sunt oprite.